Unde găsim casa noastră de vis?

il_570xN.1144096606_tcaaMulți dintre noi știm exact cum ar trebui să fie casa tuturor visurilor noastre. În ce țară, în ce loc, cu vedere la mare, la munte, la deal, la pădure, un câmp înflorit, sau luminile unui mare oraș palpitând de viața și care niciodată nu doarme. Vedem cu ochii minții ce fel de plante am cultiva în grădină, ce fel de cărți am citi pe balcon, ce fel de petreceri am da ca toți prietenii să vadă cât de norocoși, cât de învingători și de binecuvântați suntem. Știm în amănunt ce fel de mobile, obiecte peronalizate și decorații am folosi ca să o facem atât de confortabilă, încât să ne putem odihni pentru totdeauna în ea, să individualizăm și să personalizăm fiecare ungher, să ne punem pecetea pe fiecare zid și semnătura pe fiecare suprafață prin care să anunțăm lumii întregi: ” Am reușit! Aici mă simt acasă! Aici sunt fericit și pot să mă odihnesc! Aici nu mai simt golul din mine pe care l-am simțit mereu! “

În timp ce mulți dintre noi ne petrecem viața căutând și așteptând, alții chiar reușesc. Au în sfârșit casa visurilor lor! Un vis împlinit, exact cum l-au visat! Atunci de ce golul continuă să fie exact unde a fost și la fel de mare pe cât a fost, sau poate chiar mai mare? Măcar înainte exista încă speranța și așteptarea unui țel neîmplinit, care ascundea golul. Acum nu mai există. Țelul a fost împlinit, așteptarea a fost poate chiar depășită, iar speranța, devenind inutilă, a murit. Și după negura care s-a risipit, golul din noi se arată așa cum a fost mereu: un hău.

depression-1

” Dar poate îl putem umple cu un alt țel. Sau cu o altă casă în care chiar ne vom simți acasă… Poate într-o altă țară, sau în alt oraș, sau în alt cartier lucrurile sunt altfel…”

Cât ne mai trebuie ca să înțelegem că doar cu Dumnezeu putem umple spațiul din noi destinat de Dumnezeu lui Dumnezeu? Că fără Dumnezeu, ” înăuntrul” nostru se prăbușește și devine un hău de necuprins pe care, oricât ne-am strădui, nu îl putem umple cu iluzii? Cât ne mai trebuie să înțelegem că departe de El nu ne putem fi ” acasă” în nicio casă de aici de pe pământ și nici nu putem găsi odihnă în vreuna.

( Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult. Fiul i-a zis: ” Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.”Dar tatăl a zis robilor săi: ” Aduceţi repede haina cea mai bună și îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget și încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrășat și tăiaţi-l. Să mâncăm și să ne veselim, căci acest fiu al meu era mort și a înviat; era pierdut și a fost găsit.” Luca 16:20-24)

a4ed51b728de38ad30ce5fb8aa8338d2.jpg

Cum ne putem întoarce însă la Tatăl, când nu am fost niciodată la El? Mulți dintre noi spunem cu tărie că nu suntem ca alții, adică religioși. Mergem la biserică doar când suntem nevoiți de vreo conjunctură în viața familială, sau ca să nu o supărăm pe bunica. De rugat, ne rugăm doar când ne ajunge cuțitul la os și chiar și atunci ajungem apoi cumva la concluzia că problemele s-au rezolvat de la sine, ori datărită priceperii și destoiniciei noastre practice, sau ” spirituale”. Cumva, cumva, cu puterile noastre omenești am reușit, cică, să manipulăm ” universul” ca dintr-o infinitate de posibilități să ne iasă la sorți exact cele mai potrivite șanse pentru rezolvarea problemei noastre existențiale. Bravo!

Dar apoi, dacă într-un moment de revelație a grației divine, ne lovește realitatea și enormitatatea minciunii în care nu numai că am trăit noi, dar am insistat ca și alții să o creadă, cum, cu ce curaj și cu ce încredere mai putem să încercăm măcar să ne întoarcem la Tatăl?

” Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe izlaz şi se duce după cea pierdută până când o găseşte? După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri; şi, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi şi le zice: « Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.» Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă.”  Luca 15:4-7

” Bine, bine, dar în generația noastră oile și spiritul de turmă au conotații negative, pentru că valoarea, identitatea și individualitatea fiecăruia este mai de preț ca oricând.” 

” Sau care femeie, dacă are zece lei din argint, şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa şi nu caută cu băgare de seamă până când îl găseşte? După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei şi zice: « Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem. » Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.”  Luca 15:8-10

O monedă de argint…  Așa e mai… politic corect? Dacă Dumnezeu este femeia care își mătura casa ca să te găsească, nu pentru că nu ar fi avut altele în locul tău, ci pur și simplu pentru că tu însuți îi erai nespus de drag și erai pierdut, poți găsi umilința să accepți să fii acea monedă? Poți să îți imaginezi până și îngerii din cer bucurându-se împreună cu El pentru tine, când te lași, în sfârșit, găsit?

Atunci poți să îți imaginezi și bucuria Păstorului care a lăsat alte 99 de oițe ca să te găsească pe tine? Și bucuria Tatălui care ți-a dăruit apoi cele mai bune lucruri din casa Lui și a făcut chiar și o petrecere de pomină ca toată lumea să se veselească împreună cu El pentru că ai venit, în sfârșit… acasă?

” Acasă? Dar îmi voi găsi acolo odihna ?”

Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui atotputernic,
zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred.”

Da, El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei.                                    El te va acoperi cu penele Lui şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui!Psalmul 91:1-4 

      images (1)    ” Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Matei 11:28,29

” Dar unde este atunci acest «acasă» și acest Tată care mă așteaptă?”

 

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el.” Ioan 14:23

” Dar credeam că putem ajunge la El doar când … murim. Credeam că trebuie să ne facem viața singuri, care cum putem, aici pe pământ și doar dacă ajungem prin puterile noastre destul de ” sfinți”, putem ajunge să-L cunoaștem. dar pe lumea cealaltă.”

Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; și anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște, dar voi Îl cunoașteţi, căci rămâne cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi. Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentru că Eu trăiesc, și voi veţi trăi. În ziua aceea, veţi cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine și că Eu sunt în voi.” Ioan 14:15-20

” Și cum putem primi acest Duh al Adevărului, dacă mulți din cei pe care îi consideram credincioși sau religioși nu par să Îl fi găsit?”

” Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te  Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.” Matei 6:6

Care e prețul răsplății și care e prețul casei noastre de vis? A fost deja plătit! Dumnezeu a murit, ca înviind să poată locui în noi, în cei care Îl primim!

” Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.” Apocalipsa 3:20

bread-for-the-children

 

                           

 

Anúncios

Deixe uma Resposta

Preencha os seus detalhes abaixo ou clique num ícone para iniciar sessão:

Logótipo da WordPress.com

Está a comentar usando a sua conta WordPress.com Terminar Sessão /  Alterar )

Google+ photo

Está a comentar usando a sua conta Google+ Terminar Sessão /  Alterar )

Imagem do Twitter

Está a comentar usando a sua conta Twitter Terminar Sessão /  Alterar )

Facebook photo

Está a comentar usando a sua conta Facebook Terminar Sessão /  Alterar )

Connecting to %s